(…) La început a fost Pământul, iar acesta era deșert. Din prima rouă a primei dimineți, un mândru Șoim se născuse. Era mare și falnic, însă zborul îi era timid, parcă simțind că singur era pe lume. Zbură în stânga și în dreapta, la Nord și la Sud, în căutarea unui loc în care să se odihnească. În zborul său galant, în timp ce bătăile aripilor răscoleau nisipul și pietrișul, antrenându-le într-un dans jucăuș, munți se ridicară, păduri și râuri se revărsară, tărâmuri și castele se creară. Zece la număr. (…)
