Descriere
Creuzetul balcanic – volumul trei
(…) Trecând în revistă toate aceste locuri, care erau atât de strâns
legate de înaintașii săi, la un moment dat a avut impresia că
toți aceștia au început să sosească în biroul lui. O făceau încet,
pășind unul după altul: părea că în acea încăpere veniseră să
se alinieze cuminți și parcă cerându-și dreptul la rememorare:
grecii din neamul Arghirios, aromânii Caraianii, românii
425
Argeșanu – Pascoli și evreii Berștain-Brănișteanu. Un amalgam
de naționalități care, cuiva care nu cunoștea realitățile acestor
locuri, i s-ar părea ciudat – nu și celor care au trăit aici, unde
lucrurile astea fac parte dintr-o normalitate a acestor ținuturi.
Era acel melanj de neamuri ale unei familii care, amestecându-se
așa cum s-a amestecat ea, doar în creuzetul balcanic se putea crea.
A fost momentul în care și-a dat seama care vor fi primele
fraze ale cărții pe care urma s-o scrie și pe care, pentru a nu le
uita, a început să le tasteze:
„Părea că sfârșitul anilor 1700 găsea sud-estul Europei uitat
de lume – este zona în care se găsesc țările balcanice cu istoria
lor aparte din cauza întretăierii aici a intereselor celor trei mari
imperii: țarist, otoman și habsburgic.
Era un sfârșit de eră, fără ca în aceste locuri să se vadă
semnele apariției uneia noi. În timp ce sfârșitul secolului XVIII
și începutul secolului XIX aveau să găsească Europa occidentală
în plin avânt al Revoluției industriale, zona Balcanilor dormita
încă într-un Ev Mediu întârziat – Levantul, cu farmecul lui de
neegalat, fiind prezent aici la tot pasul, părea să împiedice suflul
înnoitor ce venea dinspre vestul Europei… (…)
Recenzii
Nu există recenzii până acum.