Descriere
În vârful peniței
CLIPA – CA UN FULG DE ARIPĂ-N ZBOR
Noiembrie 2010
La moară, de, ca la moară, fie că plouă cu găleata, fie că e lapoviță ori ninge,
dacă ai venit, stai și aștepți, până-ți vine rândul, n-ai cum să-l sari, chiar de te
pătrunde umezeala și frigul până la oase, să tragi un gât din ceva, ce-o fi, de
dușcă, nu se prea face – deși, uneori, se mai întâmplă – te vede lumea și-ți
ies vorbe că ai dat în darul bețiii, Doamne ferește, te apucă râsul fără nicio
pricină ori te apucă plânsul la vreo amintire, poți, din senin, să devii arțăgos
și să te iei la sfadă – o dată, unul a făcut moarte de om dintr-o nimica toată
– sunt și așa destule belele, fără să mai cauți altele cu lumânarea, anul ce, iată,
se duce n-a prea fost cu roadă cine știe ce, copiii nu prea au ce îmbrăca și
încălța, că de mâncat s-au învățat să nu mai facă nazuri, înțeleg și dânșii că
vremurile-s grele, cică din pricina crizei, și că, din cele ce au sperat, ei, țăranii,
puține s-au întâmplat, ai pământ, primit în cele din urmă, chit că răzlețit prin
șapte locuri, dar n-ai cu ce-l lucra, bine măcar că cei de la școală nu le cer să
vină, musai, în uniformă, deși ar trebui să fie o rânduială și aici, dar de unde
parale s-o mai cumperi și pe aia, când nici de cărți și nici de caiete nu-ți ajung,
la moară ai timp berechet să cugeți la toate, să asculți ce zice unul ori altul,
au trecut și sărbătorile Sfântului Dumitru, că sunt două, una pe 26 și alta pe
27, așa să știți, da’ parcă n-a mai fost ca altădată, dispare veselia, măi oameni
buni, o să ajungem cu toții niște posaci din lipsă de saci, plini, vezi bine, că
goi avem să dăm și la alții, a crescut și uiumul la măcinat (…)
Recenzii
Nu există recenzii până acum.